Hotel 3 Stele Hotel 4 Stele
Str. Isaccei Nr. 2, Tulcea - Rezervări: +40 240 514 720VISIT DANUBE DELTA   REZERVĂRI ONLINEExperienţa ta online sau sună: +40 240 514 720SERVICII TRANSPORT CLIENTI IN DELTA DUNARII
Dotări & ServiciiRestaurante & BaruriNunţi & EvenimenteAmbarcaţiuni & OportunităţiDelta DunăriiBird Watching

ARIE PROTEJATĂ ŞI PATRIMONIU DE INTERES UNIVERSAL


ŢARA


România

NUME


Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

CATEGORIE DE MANAGEMENT IUCN


II (Parc Naţional)
Patrimoniu Mondial Natural - Categoria III, IV

PROVINCIE BIOGEOGRAFICĂ


2.29.11 (Stepă Pontică)

LOCALIZARE GEOGRAFICĂ


Situată pe coasta Mării Negre în partea de est a ţării, în judeţul Tulcea, cuprinde zona dintre braţele Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe, ultimul creând graniţa dintre România şi Ucraina. Arealul cuprinde, de asemenea, complexul lagunar Razem-Sinoie, lacurile Razem, Sinoie, Zmeica şi Golovita, imediat la sud de Deltă.
45°27'N - 44°20'N, 28°10'E - 29°42'E

DATE DE STABILIRE ŞI ISTORIC


În 1938 Consiliul de Miniştri a adoptat Decizia nr. 645 declarând "Pădurea Letea" ca rezervaţie. În 1961 ea a adoptat Decizia nr. 891 declarând Roşca-Buhaiova (14600 ha), St. George-Petrişor-Zatoane (16400 ha), Periteasca-Gura Portiţei (3900 ha) şi Insula Popina (98 ha), ca rezervaţii naturale. În 1971 Gestiunea de Silvicultură a declarat Pădurea Caraorman (840 ha) şi Pădurea Erenciuc (41 ha). În 1975 Consiliul de Miniştri a adoptat Decizia nr. 524 extinzând zonele protejate ale Deltei Dunării pentru a acoperi 41500 ha. În 1979, o suprafaţă de 18145 ha combinând Rezervaţia Roşca-Buhaiova şi Pădurea Letea a fost declarată internaţional ca Rezervaţia Biosferei Roşca-Letea.

O suprafaţă de 500.000 ha, inclusiv toate denumirile anterioare a fost declarată rezervaţie a biosferei sub Decretul Naţional cu nr. 983 de sprijin în articolele 5 şi 6 la 27 augut 1990. Alte legi sunt în curs de dezvoltare. Acest domeniu a fost extins mai departe la începutul anului 1991 pentru a acoperi 547 000 ha şi a fost declarat de asemenea, o rezervaţie naţională a biosferei.

Cele mai recente legi dau patrimoniul rezervaţiei biosferei către Autoritatea Deltei.
Decretul 264/91 adoptat la 12 aprilie 1991 plasează toate instituţiile, agenţiile şi inspectoratul în cadrul administraţiei Rezervaţiei Biosferei. Agenţia de mediu pentru Judeţul Tulcea este de asemenea subordonată. Toate domeniile publice şi resursele naturale acvatice şi de proprietate generate sunt proprietatea autorităţii rezervaţiei biosferei.

Viitoare legi vor consolida în mod semnificativ administrarea locului. Delta Dunării a fost desemnată o zonă umedă de importanţă internaţională în cadrul Convenţiei Ramsar, în 1991, înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial în 1991 şi recunoscută pe plan internaţional ca o Rezervaţie a Biosferei în cadrul programului UNESCO Omul şi Biosfera din 1992.

SUPRAFAŢĂ


679.222 ha, inclusiv 103.000 ha marin. Întreaga regiune cuprinde 799.000 ha din care 679.000 sunt în România şi 120.000 ha în Ukraina. Complexul lagunar Razelm-Sinoie adaugă alte 88.000 ha. Graniţa exactă a fost modificată pentru a exclude zone mai puţin naturale, cum ar fi Pardina şi iazurile de peşte din sud-vest.

ALTITUDINE


Nivelul Mării până la 15 m.

CARACTERISTICI FIZICE


Originea Deltei poate fi regăsită în Era Glaciară "Wurm 3". Prezenta formă geomorfologică a evoluat în timpuri istorice. Partea de nord a Deltei este în coborâre lentă, rezultând în creşterea fluxului de apă în braţul Chilia al Dunării. Numai 9% din zonă este permanent deasupra apei (EEN, 1990). Delta este extinsă raportat la Europa (de 12 ori mărimea Rezervaţiei Cota Donana a Deltei Guadalquivir, Spania), cu numeroase lacuri cu apă dulce interconectate prin canale înguste, cu foarte mare întindere de vegetaţie acvatică. Complexul Razelm-Sinoie din sud este format din mai multe lagune sărate separate de mare. În fiecare an mii de tone de aluviuni sunt depozitate în Delta Dunării rezultând o constantă reprofilare a râurilor.

Sistemele hidrologice şi ecologice ale Deltei, sunt considerate intacte. Rezervaţia Naturală Roşca-Buhaiova-Hrecisca (parte a Rezervaţiei Biosferei Roşca-Letea) este considerată aproape nemodificată de către om, datorită nivelului scăzut al apei ce face accesul aproape imposibil. Rezervaţia Naturală Perişor-Sacalin Zatoane este un mozaic de lacuri şi iazuri cu benzi paralele de dune şi nisip ("grinduri"). Insula Sacalin este formată din aluviuni depozite cu dune de nisip şi Tamarix.

Delta a fost clasificată în 12 tipuri de habitate, după cum urmează: habitate acvatice - lacuri (0.80 m - 2.50 m adâncime); "plaur" - insuliţe inundate; stuf inundat şi salcie; pădure de salcie de râu şi pădure de plop; câmpuri de trestie; plaje nisipoase şi noroioase; lunci ude; lunci uscate (aride); aşezări umane; zone stâncoase şi de nisip; maluri abrupte şi păduri înalte.

CLIMA


Climat predominant continental, cu numai 450 mm de precipitaţii anuale, este influenţată temporar în proximitatea mării şi umiditatea creşte de la nenumărate lacuri pe căile navigabile interioare şi căile navigabile mici.

VEGETAŢIA


Aceasta este cea mai mare mlaştină continuă în Europa care include cea mai mare porţiune de straturi sedimentare, probabil, din lume. Vegetaţia de mlaştină este dominată de stuf Phragmites australis care formează insule fixe sau plutitoare de vegetaţie ("plaur"), cu unele Typha angustifolia şi Scirpus sp.

Stuful acoperă 1700 km pătraţi si "plaur" 1000 km pătraţi, în timp ce suprafaţa totală care nu este inclusă este de numai 148 km pătraţi (Ciochia, nd). Există, de asemenea, nuferi Nympahaea albi şi Nuphar luteus şi Stratiodes alloides. Cu cât este mai înalt terenul acceptă standuri din Salix, Populus, Alnus şi Quercus. Zonele nisipoase sunt acoperite cu iarbă Stipa sp. şi alte specii de stepă. Elementele de pădure sunt cel mai bine observate în Pădurea Letea, care apar într-o serie de benzi de dune de până la 250 m lungine şi 10 m lăţime, unde copacii ajung la 35 m înălţime. În prezent sunt specii de Quercus robur, Q. pedunculiflora, Populus alba, P. nigra, Fraxinus ornus, F. angustifolia, F. palisae, Pyrus pyraster, Tilia tomentosa, Ulmus sp., şi ocazional Alnus glutinosa. Dintre arbuşti sunt Crataegus monogyna, Eunimus, EUROPEA, Cornus mas, C. sanguinea, Rhamnus frangula, R. catharctica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, Hippophae rhamnoides, Tamarix sp. Corylus avellana ocazional.

Caracteristica distinctivă de pădure este de abundenţă de plante căţărătoare ca Periploca graeca, Clematis vitalba, Vitis sylvestris şi Humulus lupulus. În primăvară, solul este acoperit cu Convallaria majalis. Plante deosebit de rare şi ameninţate includ Convolvulus persica, Ephedra distachya, Merendera sobolifera, Plantago coronopus şi Petunia parviflora (IUCN, 1986).


FAUNA


Peste 300 de specii de păsări au fost înregistrate, din care peste 176 specii se înmulţesc aici (Radu, 1979), cele mai importante fiind: cormoranul Phalacrocorax carbo sinensis (3.000 perechi), cormoranul pitic P. pygmeus (K) (2.500 perechi cuprinzând 61% din populaţia lumii), pelicanul alb Pelecanus onocrotalus (2.500 perechi care cuprinde 50% din populaţia de reproducere Palaearctică), pelicanul dalmatin P. crispus (E) (estimat la 150 perechi, poate acum doar 25-40 perechi, pe insule plutitoare de pe lacul Hrecisca, ce reprezintă 5% din populaţia mondială), stârc de noapte Nycticorax (2.100 perechi), stârc Ardeola ralloides (2.150 perechi), stârc alb mare Egretta alba (700 perechi), egretă mică E. garzetta (1.400 perechi), Stârc purpuriu Ardea purpurea (1.250 perechi), ibis lucios Plegadis falcinellus (1.500 perechi), Ciconia Ciconia barză albă (multe), lebăda mută Cygnus olor (500 perechi), vulturul codalb Haliaeetus albicilla (V) (8 perechi), câine de vânătoare Circus aeruginous (300 + perechi), Osprey Pandion haliaetus (3 perechi), şoim Saker Falco cherrug (1-2 perechi), şoimul cu picior roşu F. vespertinus (150 perechi), Sterna sandvicensis (1.700 perechi), rândunica de mare comună S. Hirnundo (20.000+ perechi), rândunica de mare cu mustăţi Chlidonias hybridus (20.000+) şi rândunica de mare neagră C. niger (10.000-20.000 de perechi).

Raţa cu cap alb - Oxyura leucocephala, posibil se înmulţeşte. Corla cu cioc subţire Numenius tenuirostris (K) a apărut în trecere (28 în 1971 şi unul sau două în 1989). Delta deţine numere imense de Anatidae în iarnă cu numărul de 500.000 gâşte cu cap alb Anser albifrons (dar numai 64.000-77.500, în 1982), până la 500 de gâşte cu cap alb mai mici A. erythropus, 45.000 rânduri de gâscă roşie Branta ruficollis (o specie ameninţată la nivel global cu aproape 95% din populaţia lumii iernând aici), 150.000 lişiţe Anas crecca, A. platyrhynchos 200.000 raţă sălbatică, raţa-cu-frigare A. acuta 14000, 40000 shovelor A. clypeata, 32.400 raţe sălbatice cu creastă roşie Netta rufina, 970.000 raţe sălbatice A. ferina, 13.000 raţe de culoare ruginie A.nyroca şi 1.500 Mergus albellus. În iarnă există o concentraţie de 30-40 Haliaeetus albicilla (R) (Grimmett şi Jones, 1989; Green, 1990).

Delta este foarte importantă pentru peştele de apă proaspătă, cu 45 de specii ameninţate în prezent, inclusiv reprezentanţi ai Acipensenidae (Anon., 1990).

Vidra Lutra lutra, hermelina Mustela erminea, precum şi nurca europeană Mustela lutreola (E), precum şi pisica sălbatică felis sylvestris sunt de găsit pe insulele plutioare (Anon., 1990). Se pare că puţin ajutor a fost dat mamiferelor din 1970, ca urmare a lipsei de fonduri, dar populaţia de nurcă, deşi dimensiunea ei este necunoscută, este aparent semnificativă în termeni Europeni.

Zonele de pădure conţin mai multe reptile rare, inclusiv Vipera ursini, Elaphe longissiuma, şi Eremias arguta deserti (IUCN, 1986).

DELTA DUNĂRII


Rezervaţie Naturală


Biosfera Delta Dunării este localizată în Sud-Estul României fiind protejată ca rezervaţie naturală prin Legea 82/1993

Coordonate geografice


Latitudine: 45º27'N - 44º20'N
Longitudine: 28º10'E - 29º42'E

Suprafaţă


5640 km² suprafaţă totală
4340 km² pe teritoriul României, din care 700 km² marini18 arii protejate (în suprafaţă totală de 506 km²)

Altitudine


15 m de la nivelul mării
12,4 m pe bancul de nisip Letea, 7 m pe bancul Caraorman

Climat


Prevalent continental, 45 cm precipitaţii anuale

Vegetaţie


78% Stuf, 57% Plaur (din suprafaţa totală)

Populaţie


Populaţia estimată între 120.000 - 160.000 locuitori

Activităţi


Eco-Turism
Bird Watching
Pescuit
Camping/Drumeţii

Caracteristici generale


12 tipuri de habitat
30 ecosisteme naturale
331 specii de păsări (din care 175 cuibăresc)
9 specii de păsări rare
800 familii de plante
160 specii de peşti